Teoriile și efectele îmbătrânirii

cele urmă, îmbătrânirea este, măsură îmbătrânim, afirmă îmbătrânirea

Studiul îmbătrânirii – gerontologia – este o știință relativ nouă, care a făcut progrese incredibile în ultimii 30 de ani. În trecut, oamenii de știință au căutat o teorie unică care să explice îmbătrânirea. Există două grupuri principale de teorii de îmbătrânire. Primul grup afirmă că îmbătrânirea este naturală și programată în corp, în timp ce al doilea grup de teorii de îmbătrânire spune că îmbătrânirea este rezultatul daunelor acumulate în timp.

În cele din urmă, îmbătrânirea este o interacțiune complexă a geneticii, chimiei, fiziologiei și comportamentului.

Teoriile îmbătrânirii

Prin înțelegerea și descrierea modului în care îmbătrânim, cercetătorii au dezvoltat mai multe teorii diferite ale îmbătrânirii. Cele două categorii sunt teorii programate și teorii de eroare.

  • Teoriile programate afirmă că corpul uman este proiectat să învechie și că există un anumit timp biologic pe care organismele noastre îl urmează.
  • Longevitatea programată: Îmbătrânirea este cauzată de anumite genuri care se activează și deconectează în timp.
  • Teoria endocrină: Schimbările în hormonii de control îmbătrânire.
  • Teoria imunologică: Sistemul imunitar este programat să scadă în timp, lăsând oamenii mai susceptibili la boli.
  • Teoriile de eroare afirmă că îmbătrânirea este cauzată de daunele aduse mediului corpurilor noastre, care se acumulează de-a lungul timpului.
    • Wear and Tear: Celulele și țesuturile se uzează pur și simplu.
    • Rata de viata: Cu cat organismul utilizeaza mai repede oxigenul, cu atat mai scazut traieste.
    • Cross-Linking: Proteine ​​încrucișate se acumulează și încetinesc procesele corpului.
    • Radicali liberi: Radicalii liberi provoacă leziuni ale celulelor care în cele din urmă afectează funcția.
    • Daune ADN somatice: Mutațiile genetice determină defectarea celulelor.
    • Genetica și îmbătrânirea

      Studiile au demonstrat că genetica poate juca un rol major în îmbătrânire. Când cercetătorii ajustează genele în anumite șoareci, celule de drojdie și alte organisme, ele pot aproape să dubleze durata de viață a acestor creaturi. Semnificația acestor experimente pentru oameni nu este cunoscută, dar cercetătorii consideră că genetica reprezintă până la 35% din variația îmbătrânirii populației.

      Unele concepte cheie în genetică și îmbătrânire includ:

      • Genele de longevitate: Există gene specifice care ajută o persoană să trăiască mai mult. Senzația celulelor: Procesul prin care celulele se deteriorează în timp.
      • Telomeres: Structuri de la capătul ADN-ului care în cele din urmă sunt epuizate, ducând la înlăturarea celulelor.
      • Celulele stem: Aceste celule pot deveni orice tip de celulă din organism și țin promisiunea de a repara daunele cauzate de îmbătrânire.
      • Biochimie Indiferent de genele pe care le-ați moștenit, corpul dumneavoastră este în permanență supus unor reacții biochimice complexe. Unele dintre aceste reacții provoacă daune și, în cele din urmă, îmbătrânirea în organism. Studierea acestor reacții complexe îi ajută pe cercetători să înțeleagă cum se schimbă corpul pe măsură ce acesta îmbătrânește. Concepte importante în biochimia îmbătrânirii includ:

      Radicali liberi:

      Molecule instabile de oxigen care pot deteriora celulele.

      • Legarea proteinelor: Excesul de zaharuri din fluxul sanguin poate determina moleculele de proteine ​​sa se lipineasca literalmente impreuna.
      • Repararea ADN: Din motive necunoscute, sistemele din organism pentru repararea ADN-ului par să devină mai puțin eficiente la persoanele în vârstă.
      • Proteine ​​de căldură: Aceste proteine ​​ajută celulele să supraviețuiască stresului și sunt prezente în număr mai redus la persoanele în vârstă.
      • Hormoni: Hormonii se schimbă pe măsură ce îmbătrânim, provocând multe schimbări în sistemele de organe și în alte funcții.
      • Sisteme corporale Pe măsură ce îmbătrânim, organele corpului și alte sisteme fac schimbări. Aceste modificări ne alterează susceptibilitatea la diferite boli. Cercetătorii încep doar să înțeleagă procesele care determină modificări în timp în sistemele noastre corporale. Înțelegerea acestor procese este importantă deoarece multe dintre efectele îmbătrânirii sunt observate mai întâi în sistemele noastre corporale. Iată o scurtă trecere în revistă a modului în care unele sisteme ale corpului îmbătrânesc:

      Îmbătrânirea inimii:

      Mușchiul inimii se îngroșă cu vârsta ca răspuns la îngroșarea arterelor. Această inimă groasă are o rată maximă de pompare mai mică.

      • Sistemul imunitar de îmbătrânire: Celulele T necesită mai mult timp pentru a umple la vârstnici și capacitatea lor de a funcționa declin.
      • Arterele și îmbătrânirea: Arterele de obicei se îngroapă cu vârsta, ceea ce face mai dificil pentru inimă să pompeze sânge prin ele.
      • Îmbătrânirea pulmonară: Capacitatea maximă a plămânilor poate scădea cu până la 40% între 20 și 70 de ani.
      • Îmbătrânirea creierului: Pe măsură ce creierul îmbătrânește, unele dintre conexiunile dintre neuroni par a fi reduse sau mai puțin eficiente. Acest lucru nu este încă bine înțeles.
      • Îmbătrânirea rinichilor: Rinichii devin mai puțin eficienți la curățarea deșeurilor din organism.
      • Îmbătrânirea vezicii urinare: Capacitatea totală a vezicii urinare scade și țesuturile pot atrofia, provocând incontinență.
      • Grăsime corporală și îmbătrânire: Crește grăsimea corporală până la vârsta de mijloc și apoi greutatea începe de obicei să scadă. De asemenea, grăsimea din organism se mișcă mai adânc în organism, pe măsură ce îmbătrânim.
      • Îmbătrânirea musculaturii: Tonul muscular scade cu aproximativ 22% până la vârsta de 70 de ani, deși exercițiul fizic poate încetini acest declin.
      • Îmbătrânirea oaselor: Începând cu vârsta de 35 de ani, oasele noastre încep să piardă densitatea. Activitățile de mers pe jos, alergare și rezistență pot încetini acest proces.
      • Vizionarea și îmbătrânirea: Începând cu anii ’40, poate începe dificultatea de a vedea detaliile apropiate.
      • Audierea și îmbătrânirea: Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, abilitatea de a auzi frecvențe înalte scade.
      • Factorii comportamentali Vestea bună este că multe dintre aceste cauze ale îmbătrânirii pot fi modificate prin comportamente:

      Mănâncând alimente încărcate cu antioxidanți, puteți reduce la minimum daunele provocate de radicalii liberi.

      Prin exercitarea, puteți limita pierderea oaselor și a mușchilor.

      • Prin menținerea colesterolului scăzut, puteți încetini întărirea arterelor și să vă protejați inima.
      • Prin practicarea aptitudinilor mentale, vă puteți menține creierul tăios.
      • Factorii de stil de viață s-au dovedit, de asemenea, să prelungească viața. Șobolanii și șoarecii care au o dietă limitată la calorii (cu 30% mai puține calorii zilnice) trăiesc cu până la 40% mai mult. Sa demonstrat că gândirea pozitivă a prelungit viața în oameni cu până la 7,5 ani.

      Like this post? Please share to your friends: