Arterita celulară gigantă – Ce trebuie să știți

celule gigantice, celulară gigantică, arterita celule, arterită celule

Fapte fundamentale despre artera celulară gigantică

Arterita celulară gigantă (denumită și GCA, arterită craniană sau arterită temporală) este un tip de vasculită, un grup de afecțiuni cu inflamație caracteristică a vaselor de sânge. Vasele cele mai frecvent implicate în arterita de celule gigante sunt arterele capului și scalpului, în special în apropierea templelor. Este posibil să fie implicată și arterele gâtului și brațelor.

Simptomele arteritei celulare uriașe

Cel mai frecvent simptom asociat cu arterita celulară gigantică este o nouă durere de cap, de obicei în apropierea templelor, dar se poate întâmpla oriunde peste craniu. Simptomele generalizate asociate cu arterita de celule uriașe includ oboseala, pierderea apetitului, scăderea în greutate, senzațiile asemănătoare gripei și febra care este prelungită sau recurentă. Durerea maxilarului sau durerea la nivelul feței, limbii sau gâtului sunt posibile, dar mai puțin frecvente. Este, de asemenea, posibil să experimentați amețeli sau probleme cu echilibrul. Artroza celulară gigantică poate afecta aportul de sânge la nivelul ochiului, determinând vedere încețoșată, viziune dublă sau orbire. Dacă există o pierdere a vederii, aceasta poate apărea brusc și este posibil ca inversarea pierderii vederii să nu fie posibilă. De aceea, este imperativ să căutați imediat tratament medical atunci când apar simptome care ar putea fi legate de arterita de celule gigant.

Tratamentul precoce poate împiedica pierderea permanentă a vederii. Oamenii au tendința de a aștepta și de a vedea dacă simptomele dispar. În cazul arteritei de celule gigantice, aceasta ar putea să se dovedească a fi o abordare regretabilă.

Diagnosticarea arteritei celulare uriașe

Nu există nici un test de sânge care să confirme definitiv diagnosticul de arterită de celule gigant.

Rata de sedimentare este în mod obișnuit ridicată cu arterită de celule gigantice, dar utilitatea acesteia este limitată, deoarece rezultatele sunt indicative pentru inflamația nespecifică. Pentru a diagnostica arterita de celule gigantice, este necesara o biopsie a unei mici bucati din artera temporala. Țesutul biopsizat este examinat microscopic pentru inflamație.

Tratamentul arteritei celulare uriașe

Tratamentul pentru arterita celulară gigant ar trebui să înceapă cât mai curând posibil – de îndată ce este suspectată și chiar înainte de confirmarea rezultatelor biopsiei. În mod tipic, sunt prescrise doze mari de corticosteroizi (40 până la 60 mg prednison pe zi). În timp ce durerea de cap și alte simptome tind să se descopere rapid cu tratamentul, doza mare de corticosteroizi este continuată timp de o lună și apoi scăzută încet la 5-10 mg pe zi timp de câteva luni și oprită după 1 sau 2 ani. Deoarece doza de corticosteroizi este scăzută, există uneori o revenire a simptomelor care răspund rapid unei doze crescute de corticosteroizi. Odată ce există remisie fără steroid, totuși, o recurență a arteritei de celule gigantice este considerată puțin probabilă și rară.

Prevalența arterei celulare uriașe și a statisticilor

Arterita celulară gigantică afectează adulții mai în vârstă, de obicei peste vârsta de 50 de ani.

Aproximativ 50% dintre pacienții cu arterită de celule gigantice au, de asemenea, simptome de polimialgie reumatică. Simptomele ambelor afecțiuni, GCA și PMR, pot apărea simultan sau separat. Femeile sunt mai frecvent afectate de arterita celulară gigantică decât bărbații, iar albi mai mult decât non-albi. S-a estimat că 200 la 100.000 de persoane de peste 50 de ani dezvoltă arterită de celule gigantice.

Like this post? Please share to your friends: