Mecanismul de coagulare a sângelui este vital pentru viaŃă. Atunci când un vas de sânge este deteriorat de leziuni, mecanismul normal de coagulare asigură că pierderea sângelui va fi limitată. În plus, cheagul de sânge care se formează la locul rănirii asigură primul pas al organismului spre vindecarea leziunii. Totuși, dacă un cheag de sânge se formează atunci când nu ar trebui, pot apărea probleme grave deoarece cheagul poate provoca leziuni grave organului furnizat (sau drenat) de către vasul blocat.
De aceea, diagnosticarea unui cheag de sânge – posibilă atât cu teste de laborator cât și cu imagistică – este atât de importantă.
Când să diagnosticăm un cheag de sânge
Este adesea important să diagnosticăm prezența și localizarea unui tromb sau a unui embol, două tipuri de cheaguri de sânge, deoarece fiecare dintre ele are un mare potențial de a produce leziuni tisulare. Realizarea diagnosticului corect este esențială pentru instituirea celei mai eficiente terapii.
Condițiile medicale frecvente, care se datorează adesea fie trombelor, fie embolilor, includ:
Stroke, care este cel mai adesea cauzată fie de tromboza uneia dintre arterele care alimentează creierul, fie de un embolus care se deplasează către creier (de cele mai multe ori inimă).
- Afectarea inimii, care se datorează aproape întotdeauna rupturii unei plăci aterosclerotice, care determină formarea unui tromb în interiorul unei artere coronare.
- Tromboza venoasă profundă (DVT), un cheag care se formează într-una din venele majore ale piciorului, coapsei sau bazinului. Embolie pulmonară, un cheag de sânge care se deplasează la plămâni, de obicei de la o tromboză venoasă profundă. Alte afecțiuni, inclusiv tromboza venei principale care drenează ficatul (tromboză venoasă portal), tromboza venei care scade un rinichi (tromboza venoasă renală) și embolizarea unui cheag la un braț sau la un picior.
- Cu oricare dintre aceste condiții, înainte ca un tratament eficient să poată fi administrat, este important să se arate dincolo de o îndoială rezonabilă că un cheag de sânge provoacă de fapt problema.
- Teste de laborator
- Testele de laborator pentru diagnosticarea unui cheag de sânge pot testa activitatea anormală și pot oferi indicii care vă vor ajuta fizicul să vă limiteze diagnosticul.
Testul de sânge D-dimer
Testul de sânge D-dimer detectează dacă recent a existat un nivel anormal al activității de coagulare undeva în interiorul sângelui. Acest test este cel mai util pentru a ajuta medicii să-și pună în evidență suspiciunea că au apărut fie embolii DVT, fie embolii pulmonare.
Biomarkerii cardiace
Biomarkerii cardiaci sunt utilizați pentru a diagnostica un atac de cord. Aceste teste de sânge nu diagnostichează cu strictețe cheagurile de sânge; mai degrabă, ei detectează dacă a existat o leziune a mușchiului cardiac – care este aproape întotdeauna cauzată de o placă de arteră coronariană ruptă, împreună cu formarea ulterioară a trombozei.
Teste de imagistică
Medicul va ordona testele imagistice pe care le consideră necesare pentru a face un diagnostic corect. Adresați-vă medicului ce va dezvălui testul și asigurați-vă că vă aduceți toate preocupările cu privire la procedură.
Compresie cu ultrasunete
Testul de compresie cu ultrasunete este un test neinvaziv care poate fi efectuat la pat care adesea este foarte util în diagnosticarea TVP.
Scanarea V / Q
O scanare de perfuzie a ventilației (scanare V / Q) este un test folosind un colorant radioactiv pentru a examina fluxul sanguin către plămâni, pentru a detecta dacă un vas de sânge pulmonar a fost blocat de un embolus pulmonar.
CT Scan
Scanarea CT este o tehnică computerizată cu raze X care poate arăta o cantitate impresionantă de detalii anatomice. Scanarea CT este utilă în special pentru a confirma faptul că un accident vascular cerebral a fost cauzat de un embol sau de un trombus și este adesea primul test utilizat în diagnosticarea unui accident vascular cerebral. Scanarea CT poate fi, de asemenea, destul de utilă în confirmarea emboliei pulmonare.
Scanarea RMN
Ca și în cazul scanărilor CT, scanările IRM pot fi folosite pentru a detecta cheagurile din interiorul vaselor de sânge. Aceste teste sunt mai dificil de realizat din punct de vedere logistic decât CT scanează, astfel încât atunci când timpul este esențial CT scanează sunt mai des folosite.
Angiografie sau venografie
Acestea sunt tehnicile de cateterizare în care un colorant este injectat într-un vas de sânge în care se suspectează un cheag și se iau raze X pentru a detecta cheagul.
Angiografia pulmonară poate fi utilizată pentru diagnosticarea embolului pulmonar; venografie pentru diagnosticarea TVP. Datorită disponibilității scanărilor CT și scanărilor RMN, aceste teste invazive sunt necesare în scopuri de diagnosticare mult mai puțin frecvent decât au fost în trecut pentru a diagnostica un tromb sau embolus.
Echocardiografia
Echocardiogramele sunt adesea folosite la pacienții care au avut embolii care afectează o arteră – în special la persoanele care au suferit un accident vascular cerebral embolic. Pentru a intra într-o arteră, aproape în fiecare caz, un embolism va trebui fie să provină din inimă, fie să călătorească prin inimă. Ecocardiograma poate detecta un tromb care sa format în inimă (de obicei în atriul stâng al unei persoane cu fibrilație atrială sau în ventriculul stâng al unei persoane cu cardiomiopatie dilatativă severă). Ecocardiograma poate detecta, de asemenea, probleme cardiace care pot permite unui embolus să traverseze inima, cum ar fi un patent foramen ovale.
