Lista de tulburări de somn și codurile ICD 9 de diagnostic

legate somn, legată somn, somn ritm, alte tulburări, ritm circadian

Știți câte condiții pot interfera cu somnul? Credeți sau nu, există aproximativ 80 de tipuri diferite de tulburări de somn. Uneori este util, atât din punct de vedere psihologic, cât și din punct de vedere medical, să vă uitați la lista lungă de probleme de somn stabilite care vă pot afecta. Răsfoiți această listă cuprinzătoare de tulburări de somn folosite de medici și vă puteți întreba cum ați reușit vreodată să vă odihniți deloc!

Există astfel de liste de diagnostic, astfel încât codurile medicale ICD 9 corespunzătoare să poată fi aplicate în scopuri de facturare și de asigurări de sănătate, dar ele vă pot ajuta să etichetați problema care vă deranjează capacitatea de a dormi și de a se simți revigorată.

Insomnie

Insomnia este definită ca o dificultate de a cădea sau de a rămâne adormit sau somn care pur și simplu nu este răcoritor. Se poate întâmpla din mai multe motive. Poate fi legată de obiceiurile de somn săraci sau de alte afecțiuni medicale, inclusiv problemele psihiatrice și consumul de droguri. Poate să apară la copii. Este posibil să nu existe o cauză clar identificată. Insomnia este împărțită în următoarele condiții:

Ajustarea tulburării de somn (insomnie acută) (307.41)
Insomnia psihofiziologică (307.42)
Insomnia paradoxală (insuficiența de stare de somn) (307.42)
Insomnia idiopatică (307.42)
Insomnia datorată tulburării psihice (307,42)
Insomnia comportamentală a copilariei (307,42)
Asocierea tipului de asociere a somnului
Tipul de somn limitat
Tipul combinat
Insomnia datorată medicamentului sau substanței (292,85)
Insomnia datorată medicamentelor condiție (327.01)
Insomnie care nu se datorează unei substanțe sau unei stări fiziologice cunoscute, nespecificată (780.52) ❍ Insomnie fiziologică (organică) nespecificată; (insomnie organică, NOS) (327.00)
Tulburări de respirație legate de somn
Respirația poate fi perturbată profund în timpul somnului. Somnul este o stare de inconștiență. În timp ce este inconștient, devine dificilă menținerea căilor respiratorii deschise și acest lucru poate duce la condiții cum ar fi apneea de somn. Dacă creierul nu reușește să inițieze o respirație, poate apare o problemă numită apnee de somn centrală.

În cazul în care căile respiratorii se prăbușesc, se poate numi apnee de somn obstructivă. Aceste probleme pot apărea din cauza problemelor prezente la naștere, anatomiei căilor respiratorii, a altor probleme medicale sau a utilizării medicamentelor. Tulburările de respirație legate de somn includ:

Sindromul de apnee în somn central

Apneea primară de somn central (327.21)

Apneea centrală de somn datorată modelului de respirație Cheyne Stokes (768.04)
Apneea de somn centrală datorită altitudinii ridicate de respirație periodică (327.22) apnee cauzată de o afecțiune, nu Cheyne-Stokes (327,27)
Apneea de somn central datorată unui medicament sau unei substanțe (327,29)
Apneea primară de somn a copilariei (770,81)
Sindromul obstructiv de apnee în somn
Apnea obstructivă de somn, adult (327.23)  Apneea obstructivă a somnului, pediatrică (327.23)  Hipoventilația în legătură cu somnul și sindromul hipoxemic
Hipoventilarea alveolară non-obstructivă, idiopatică (327.24)

Sindromul hipoventilator alveolar central congenital (327.25)  Hypoventilația și hipoxemia legate de somn datorită unei stări medicale  Hipoventilație sau hipoxemie legată de somn datorată patologiei pulmonare parenchimatoase sau vasculare (327.26)  Hipoventilație legată de somn o (327.26)
Hipoventilație sau hipoxemie legată de somn datorită tulburărilor de neuromusculară sau de perete toracic (327.26)
Alte tulburări de respirație legate de somn

Apnea de somn sau tulburări de respirație legate de somn, nespecificate (320.20)
Hipersomniile de origine centrală
Somnolența excesivă în timpul zilei se numește hipersomnie. Acest lucru se datorează cel mai adesea unei lipse de somn. Totuși, aceasta poate apărea și în condiții cum ar fi narcolepsia. Poate fi legată de utilizarea medicamentelor sau de alte probleme de sănătate. Există, de asemenea, condiții rare care se pot manifesta ca o somnolență excesivă. Hipersomniile care pot fi urmărite la nivelul creierului sau cele de origine centrală includ:
Narcolepsia cu cataplexie (347.01)
Narcolepsia fără cataplexie (347.00)
Narcolepsia datorată afecțiunii medicale (347.10)
Narcolepsia, nespecificată (347.00)

Hipersomnie recurentă (780.54)
Sindromul Kleine-Levin (327.13) )

Hipersomnie idiopatică cu timp de somn lung (327,11)

Hipersomnie idiopatică fără timp de somn lung (327,12)

Sindrom insuficient de somn indus de comportament (307,44)
Hipersomnie datorată afecțiunii medicale (327,14)
Hipersomnie datorată medicamentului sau substanței (292,85) Hipersomnia nu se datorează unei substanțe sau unei stări fiziologice cunoscute (327.15)
Hipersomnie fiziologică (organică), nespecificată (hipersomnie organică, NOS) (327.10)
Tulburări de somn ritm circadian
Modelul natural al somnului și al vegherii este numit ritmul circadian. Atunci când aceasta se întrerupe sau se aliniază necorespunzător, aceasta poate duce la tulburări de somn ritmului circadian. Cea mai comună de departe este jet lag. Adolescenții pot fi afectați de o fază de somn întârziată. Persoanele care lucrează la schimbări tardive sau peste noapte pot suferi probleme de somn. Tulburările de somn ale ritmului circadian includ:
tulburarea de somn ritm circular, tipul de fază de somn întârziat (327.31)
tulburarea de somn ritm circadian, tipul de fază de somn avansată (327.32)
tulburarea de somn ritm circadian, tipul de somn neregulat ○ ritmul circadian (327.34)
tulburare de somn ritm circadian, tip jet lag (327.35)
tulburare de somn ritm circadian, tip schimbare de lucru (327.36)
tulburări ale somnului ritmului circadian datorate tulburărilor medicale (327.39) ○ Alte tulburări de somn în ritmul circadian (327.39)
Alte tulburări de somn ale ritmului circadian datorate medicamentelor sau substanțelor (292.85)
Parasomniile

Parasomniile sunt în mod obișnuit comportamente anormale ale somnului care pot fi asociate cu cele două tipuri principale de somn: non-REM și somn REM . Acestea pot afecta în mod obișnuit copiii, dar mulți persistă la vârsta adultă. Unele pot constitui precursorul bolii viitoare, inclusiv asocierea dintre tulburarea de comportament REM și bolile neurodegenerative, cum ar fi boala Parkinson și boala Alzheimer. Ele pot fi terifiante sau periculoase, bizare sau obișnuite. Condițiile pot fi la fel de comune ca și coșmarurile. Acestea pot fi legate de utilizarea de medicamente sau alte probleme de sănătate. Aceste afectiuni includ:

Tulburari de excitatie (de la somn non-REM)

Arousale confuze (327.41)
Sleepwalking (307.46)
Teroare somnolente (307.46)
Parasomnias asociate de obicei cu somn REM
REM tulburare de somn comportament (327.43)
Tulburarea coșmarului (307.47)
Tulburări disociative legate de somn (300.15)
Enezie de somn (788.36)
Sindrom de cap de explodare (catathrenia) (327.49)

Sindrom de cap explodant (327.49)

Parazomnia cauzată de un medicament sau de o substanță (292.85)

Parasomnia datorată unei afecțiuni medicale (327.44)
Sleep (327.49)
Halucinații legate de somn (368.16) – Tulburări de mișcare legate
Există o varietate de condiții care determină mișcări care apar în timpul sau înainte de inițierea somnului. Cele mai frecvente afecțiuni includ măcinarea dinților, crampe la picioare, sindromul picioarelor neliniștite sau mișcările periodice ale membrelor. În totalitate, tulburările de mișcare legate de somn includ:

Sindromul picioarelor neliniștite (inclusiv durerile de creștere legate de somn) (333,49)
Tulburarea de somn mișcată periodic (327,51)
Crampele de picior legate de somn (327,52)
Bruxismul legat de somn (327.59)
tulburare de mișcare ritmică legată de somn (327.59)
tulburare de mișcare legată de somn, nespecificată (327.59)
tulburare de mișcare legată de somn datorată medicamentului sau substanței (327.59)
tulburări de mișcare legate de somn datorate afecțiunii medicale (327.59)
Dincolo de clasele majore de tulburări de somn descrise mai sus, există o varietate de condiții care sunt recunoscute să apară. Acestea pot sau nu pot reprezenta o afecțiune patologică și deseori nu o fac. Există, de asemenea, condiții care sunt asociate cu anumite condiții de medicație. Mai mult, unele tulburări de somn sunt în mod clar asociate cu afecțiunile psihiatrice. Pentru completitudine, aceste diferite condiții de somn sunt enumerate mai jos:
Simptome izolate, variante aparent normale și probleme nerezolvate
dormitor lung (307.49)
spate scurtă (307.49)
snoring (786.09)

Sleeptalking (307.49)

începe somnul, hipnică (307.47)

mioclonus somn benign al copilariei (781.01) ❑ Tremorul piciorului hipnagogic și activarea musculară a picioarelor alternante în timpul somnului (781.01)
Mioclonusul propriospinal la debutul somnului (781.01)
Mioclonus fragmentar excesiv (781.01)
Alte tulburări de somn
Alte tulburări de somn fiziologice (organice) (327.8) datorită unei substanțe cunoscute a afecțiunii fiziologice (327,8)
Tulburări de somn din mediul înconjurător (307,48)
Tulburări de somn asociate cu condiții clasificabile în altă parte
Insomnie familială fatală (046,8)

Fibromialgie (729,1)

Epilepsie legată de somn (345) dureri de cap (784.0)

Boala de reflux gastroesofagian asociată somnului (530.1) ○ ischemie coronariană legată de somn (411.8)
înghițire anormală asociată somnului (787.2)
Alte tulburări psihice ale comportamentului întâlnite frecvent în diagnoza diferențială a tulburărilor de somn
Tulburări de dispoziție
Tulburări de anxietate
Tulburări somatoforme
Schizofrenie și alte tulburări psihotice
Tulburări de obicei diagnosticate inițial în copilărie, copilărie sau adolescență
Tulburări de personalitate

Dacă credeți că este posibil să aveți o tulburare de somn, trebuie să discutați cu medicul de îngrijire medicală primară și să vă gândiți să vedeți un specialist de somn care să vă adreseze preocupările dumneavoastră.

Like this post? Please share to your friends: